[ Pobierz całość w formacie PDF ]
.PREFAŢĂPREFAŢĂPrima ediÅ£ie a acestei lucrări datează din 1922.Prezentînd-o din nou, la un interval de mai bine de douăzeci de ani ÅŸi într-o formă mult mai amplă, i-am respectat totuÅŸi caracterul iniÅ£ial.Este vorba tot de o privire de ansamblu asupra filozofiei medievale, scrisă pentru cititorul cultivat care doreÅŸte să se iniÅ£ieze în aceste probleme.SpecialiÅŸtii, actuali sau viitori, au la dispoziÅ£ie un instrument de lucru admirabil, a doua secÅ£iune din Grundriss der Geschichte der Philosophie de Friedrich Oberweg: Die patristische utid scholastische Philosophie, ediÅ£ia a Xl-a, publicată de Bernhard Geyer, E.S.Mittler, Berlin, 1928.Nici că ar putea încăpea într-un volum mai mic fapte mai multe sau mai inteligent interpretate; trimiterile bibliografice sînt de o bogăţie imensă ÅŸi de la ele trebuie să pornească orice cercetare personală.Cei care ar dori mai curînd o orientare filozofică în această masă de fapte vor studia cu folos cele două volume din Histoire de la philosophie medievale de Maurice de Wulf, J.Vrin, Paris, 1934, 1936.Vor găsi acolo, în afară de adaosurile bibliografice necesare pentru perioada 1928-1936, o serie de studii istorice călăuzite ÅŸi luminate de principii filozofice limpezi.în sfîrÅŸit, pentru raportarea gîndirii medievale la ansamblul tradiÅ£iilor greceÅŸti, pe care le-a moÅŸtenit, punct de vedere la fel de necesar precum cele precedente, se va citi La philosophie du moyen âge de Emile Brehier (Albin Michel, Paris, 1937), în care claritatea ÅŸi precizia nu lasă deloc de dorit.Pe parcurs vom indica ÅŸi alte lucrări generale pe aceeaÅŸi temă, care se recomandă fiecare prin meritele* proprii ÅŸi pe care nu avem pretenÅ£ia să le înlocuim.IntenÅ£ia nu ne-a fost să scriem o lucrare de erudiÅ£ie sau să prezentăm o serie de monografii ale principalilor gînditori medievali ÅŸi nici măcar să amintim toate numele proprii cunoscute, ceea ce ar fi fost, într-un fel, mai uÅŸor; ci doar să povestim o istorie, aÅŸa cum apare ea în linii mari după ce ai studiat-o ÅŸi predat-o multă vreme, nereÅ£inînd din momentele principale decît ceea ce poate lămuri sensul ei general.împărÅ£irea pe secole ÅŸi serii de autori nu este aici decît un simplu cadru.Din raÅ£iuni diferite ÅŸi, uneori, superioare, filozofii ÅŸi teologii ar putea fi reîmpărÅ£iÅ£i în alte serii; sperăm însă că cititorul va recunoaÅŸte raÅ£iunile care, în fiecare caz în parte, ne-au recomandat să adoptăm ordinea pe care aln crezut-o necesară.Indexul de nume proprii îi va permite să adune toate datele referitoare la acelaÅŸi personaj ÅŸi să vadă în ce alte cadre l-ar mai putea include.Trimiterile bibliografice au fost reduse la minimum, cel puÅ£in una dintre lucrările indicate trimiţînd, de obicei, la toate celelalte.DeÅŸi am crezut necesar să-1 scutim pe8 PREFAŢĂcititor de referinÅ£e într-o lucrare de acest gen, am menÅ£inut ÅŸi sporit citatele, a căror limbă latină foarte specializată este, deseori, numai ÅŸi prin vigoarea ei, de neînlocuit.De altfel, textul se înÅ£elege întotdeauna ÅŸi fără ele ÅŸi oferă, de obicei, traducerea*.Pentru a răspunde unei dorinÅ£e deseori exprimate, am adăugat acestei istorii două capitole introductive despre gîndirea filozofică a PărinÅ£ilor Bisericii.în sfîrÅŸit, pentru a corecta unele iluzii de optică, inevitabile altminteri, toate evenimentele au fost aÅŸezate în contextul lărgit al unei istorii a culturii intelectuale în Evul Mediu, micÅŸorîndu-se astfel, cel puÅ£in aÅŸa sperăm, distanÅ£a care desparte totdeauna asemenea schiÅ£e istorice de realitate ÅŸi de complexitatea ei.în ciuda acestui efort de a urma îndeaproape concretul, trebuie să recunoaÅŸtem că orice istorie a filozofiei medievale presupune hotărîrea de a abstrage această filozofie din mediul teologic în care a luat fiinţă ÅŸi de care nu poate fi despărÅ£ită fără siluirea realităţii istorice.Se va observa că nu am admis nici o linie de demarcaÅ£ie riguroasă între istoria filozofiei ÅŸi istoria teologiei, nu numai în epoca patristică, dar nici măcar în Evul Mediu.Nu rezultă de aici că nu se poate vorbi în mod îndreptăţit de o istorie a filozofiei medievale.Nimic mai legitim, din punctul de vedere al istoriei generale a filozofiei, decît să te întrebi cum au evoluat problemele filozofice puse de greci de-a lungul primelor paisprezece veacuri ale erei creÅŸtine.Cu toate acestea, dacă vrem să studiem ÅŸi să înÅ£elegem filozofia acestei epoci, trebuie să o.căutăm acolo unde ea se găseÅŸte, ÅŸi anume în scrierile acelor oameni care se declarau teologi în mod deschis sau care aspirau la această calitate.Istoria filozofiei Evului Mediu este o abstragere operată din realitatea, mai vastă ÅŸi mai cuprinzătoare, care a fost teologia catolică a Evului Mediu.Să nu fim deci surprinÅŸi de referirile făcute neîncetat pe parcursul acestei lucrări la probleme pur teologice; dimpotrivă, ele vor face o utilă trimitere la simbioza acestor două discipline intelectuale, în timpul lungului ÅŸir de secole pe care vatrebui să-1 parcurgem.O lucrare atît de generală nu se scrie fără ca autorul să nu contracteze nenumărate datorii faţă de înaintaÅŸi.Multe dintre ele le-am recunoscut în mod deschis, dar ne-a fost imposibil să le recunoaÅŸtem pe toate.Dimensiunile acestei lucrări nu au descurajat prietenia generoasă a domnului abate Andre Com-bes, profesor la Institutul Catolic din Paris, care a avut bunăvoinÅ£a să o citească în manuscris ÅŸi să ne sugereze numeroase îndreptări, dintre care mai multe depăşeau simpla formă.O altă datorie faţă de el, de natură ÅŸi mai exactă, fiind vorba de pagini scrise la cererea noastră, va fi semnalată la locul potrivit, însă am dorit să-i exprimăm de pe acum via noastră recunoÅŸtinţă.fit.G.* în prezenta ediÅ£ie, traducerea in limba română a termenilor, expresiilor ÅŸi citatelor din limbile latină ÅŸi elină — în cazul în care aceÅŸtia nu sînt traduÅŸi explicit în textul gilsonian însuÅŸi — a fost realizată de Mariana Băluţă-Skultety, cea din franceza veche de Mihaela Voicu, la cele din germană ÅŸi italiană indicîndu-se, după caz, sursa (n.ed.)
[ Pobierz całość w formacie PDF ]
